Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Ioan, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă, după care oamenii îşi intră în ritmul normal. În ziua de Bobotează, are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi. După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casă şi interiorul casei. Un obicei răspândit în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea este Botezul Cailor, ritual făcut asupra animalelor de preoţi, urmat de obicei de o întrecere între cai. Se spune că cei ce-şi botează caii vor avea un an bun, cu recolte bogate. La baza obiceiului stă credinţa că, deoarece calul este ajutorul omului în treburile gospodăreşti şi la muncă de pe câmp, el ar trebui purificat întocmai ca stăpânul pe care-l slujeşte. Botezul Cailor este un obicei păstrat cu sfinţenie şi în comuna dâmboviţeană Lunguleţu, satul Serdanu.În satul Serdanu, la slujba de Bobotează, flăcăii vin călare sau cu căruţele trase de cai până în poarta bisericii. Animalele bine întreţinute, sunt stropite cu aghiazmă de preoţi, pentru a fi apărate de boli şi de rele în anul care vine.
 La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi. După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casă şi interiorul casei. Un obicei răspândit în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea este Botezul Cailor, ritual făcut asupra animalelor de preoţi, urmat de obicei de o întrecere între cai. Se spune că cei ce-şi botează caii vor avea un an bun, cu recolte bogate. La baza obiceiului stă credinţa că, deoarece calul este ajutorul omului în treburile gospodăreşti şi la muncă de pe câmp, el ar trebui purificat întocmai ca stăpânul pe care-l slujeşte. Botezul Cailor este un obicei păstrat cu sfinţenie şi în comuna dâmboviţeană Lunguleţu, satul Serdanu.În satul Serdanu, la slujba de Bobotează, flăcăii vin călare sau cu căruţele trase de cai până în poarta bisericii. Animalele bine întreţinute, sunt stropite cu aghiazmă de preoţi, pentru a fi apărate de boli şi de rele în anul care vine.
	news
	
				- Cum alegi cel mai bun distribuitor de produse stomatologice?
- Bărbat prins la volan sub influența alcoolului în Costești
- Motociclist rănit grav în Băleni, preluat cu elicopterul SMURD
- Jandarmii dâmbovițeni promovează responsabilitatea și spiritul civic în rândul elevilor din județ
- Preșcolarii descoperă magia poveștilor la Biblioteca Județeană Dâmbovița
- „Evita Tango”, spectacol de teatru-dans despre Evita Péron, la Târgoviște
- Concert extraordinar dedicat Zilei Naționale a României, la Târgoviște
- Liga 4 Seniori: Viitorul Voinești preia fotoliul de lider
 
		