Săptămâna Luminată, care urmează marii sărbători a Învierii Domnului, este una dintre cele mai importante și încărcate de simbolism perioade din calendarul creștin-ortodox.
Din noaptea Învierii și până la Duminica Tomii, porțile Raiului sunt, potrivit tradiției, deschise pentru sufletele celor adormiți, iar slujbele religioase se oficiază cu Ușile Împărătești larg deschise – simbol al mormântului gol și al harului divin revărsat asupra lumii.

În această perioadă sunt păstrate numeroase obiceiuri și superstiții:
- Nu se fac parastase, acestea fiind reluate după Duminica Tomii.
- Miercurea și vinerea din Săptămâna Luminată nu se ține post – sunt zile de dezlegare la carne, ouă și lactate.
Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este un timp al speranței, al comuniunii cu Dumnezeu și al păcii sufletești. Este perioada în care, mai mult ca oricând, se trăiește și se vestește bucuria Învierii: „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”
 
		