La începutul acestei săptămâni, Camera Deputaţilor a adoptat modificarea Legii privind violenţa în familie.Deputatul Claudia Gilia a făcut câteva precizări privind Legea violenţei în familie, votată la Cameră:
“ Din nefericire, în România violența domestică a ajuns la o amploare și gravitate care nu ține doar de sfera ”familiei”, ci și de întreaga societate. În majoritatea cazurilor, victimele violenței domestice sunt femeile și copiii. De foarte multe ori, scenele de violență se termină în cel mai tragic mod cu putință – decesul. Avem obligația să stopăm acest fenomen și să luăm toate măsurile pentru garantarea unei vieți sigure pentru fiecare român. Astăzi, am votat pentru Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie deoarece cred că familia trebuie să garanteze SIGURANȚA, FERICIREA ȘI LINIȘTEA fiecărui membru, nu GROAZA ȘI TEROAREA.
Modificările aprobate vor garanta protecția victimelor prin crearea unor mecanisme viabile de protecție a vieții și securității acestora, prin reglementarea existenței unui sistem electronic de supraveghere care să facă efectivă și eficientă verificarea respectării măsurilor de protecție a victimei (dispuse prin ordinul de protecție provizoriu și ordinul de protecție).
Legea adoptată astăzi conține următoarele mecanisme și proceduri de protecție pentru prevenirea și combaterea violenței în familie:
- reglementarea faptului că sub nicio formă și în nicio împrejurare, obiceiul, cultura, religia, tradiția sau așa-numita “onoare” nu pot fi considerate drept justificare pentru orice tip de acte de violență împotriva femeilor și bărbaților (art.42, art.121, alin. (5) din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice);
- definirea/redefinirea conceptelor de: violență domestică, “violență împotriva femeilor”, ”victimă”, „femeie” și completarea definițiilor aferente formelor de violență domestică,
- reglementează obligația autorităților locale de a menține baze de date cu informații despre servicii, centre sau alte forme de sprijin pentru victimele violenței domestice
- reglementează obligația autorităților centrale (Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Justiției de a elabora și difuza materiale documentare privind prevenirea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor
- statuează includerea în materialul didactic a unor probleme cum ar fi egalitatea între femei și bărbați, rolurile de gen ne-stereotipe, respectul reciproc, rezolvarea non-violentă a conflictelor în relațiile interpersonale, adaptate capacității în evoluție a elevilor, în curriculum-ul formal și la toate nivelurile de educație – (art. 14 alin.(1) din Convenție);
- reglementează și extinde sferei serviciilor sociale destinate victimelor și agresorilor violenței domestice și a violenței împotriva femeilor, servicii precum linii telefonice de urgență (art.24 din Convenție, Directiva 2012/29/UE.), centre pentru victimele violenței sexuale (art.25 din Convenție, Directiva 2012/29/UE), locuințe protejate (art.77 alin.(2) lit. c) din Legea nr. 292/2011),
– obligația de a asigura crearea și funcționarea serviciilor sociale, într-o distribuție geografică adecvată nevoilor identificate, care să asigure acces la servicii sociale și asistență tuturor victimelor supuse formelor de violență prevăzute de prezenta lege – (art.22 și 23 din Convenție);
– reglementarea măsurilor necesare pentru a interzice rezolvarea extrajudiciară obligatorie a litigiilor, inclusiv medierea și concilierea, în legătură cu toate formele de violență acoperite de Convenție – (art. 48 din Convenție);
– reglementarea ordinului de protecție provizoriu ca formă specifică de protecție a victimelor unor fapte grave de violență domestică – (art.52 din Convenție, Recomandarea Avocatului Poporului nr.20/2015),
– măsuri de monitorizare a respectării ordinului de protecție care pot fi dispuse de către organele de poliție – (art.53 din Convenție, Recomandarea Avocatului Poporului nr.20/2015)
– aplicarea măsurilor de prevenire a nerespectării hotărârii judecătorești privind emiterea ordinului de protecție – (art.53 din Convenție, Recomandarea Avocatului Poporului nr.20/2015);
– înființarea Registrului Național al Ordinelor de Protecție – ( art.51 din Convenție);
– reglementarea măsurilor privind evaluarea riscului în cazurile de violență domestică – (art.51 din Convenție);
– reglementarea măsurilor privind asigurarea protecției adecvate și imediate a victimelor – (art.50 alin.(1) din Convenție);
– responsabilizarea autorităților administrației publice locale cu privire la cunoașterea reală a fenomenului și alocarea unui buget adecvat necesităților beneficiarilor – (Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale);
– reglementarea contravențiilor și a sancțiunilor corelative în ceea ce privește nerespectarea obligativității creării și funcționării serviciilor sociale necesare într-o distribuție geografică adecvată nevoilor identificate;
- incriminarea în mod concret a unei forme de violență cu caracter aparent invizibil pentru societate dar cu efecte deosebit de nocive la nivel de individ: violența psihologică – (formă prevăzută în art.3 din Convenție).
Problema violenței domestice nu ține doar de victime sau agresori. Ea trebuie să fie foarte bine înțeleasă de către toți factorii de decizie și se impune condiția indispensabilă a colaborării tuturor profesioniștilor cu atribuții în domeniu. Această lege oferă toate pârghiile pentru a preveni acțiunile de violență, dar și de protejare a victimelor și reglementează măsurile de intervenție în regim de urgență, în situații de risc imediat (ordinul de protecție provizoriu).
Prin aplicarea acestei Legi, se vor putea identifica din timp acțiunile sau comportamentele deviante ale agresorilor și la crearea și dezvoltarea de servicii sociale specializate destinate acestora. Astfel, sunt avute în vedere: consilierea și recomandarea tratamentului aferent diferitelor tipuri de dependențe (alcool, droguri, substanțe halucinogene, etc.) în scopul adoptării un comportament non-violent în relațiile interpersonale, reabilitării și reintegrării agresorilor.
Ordinul de protecție provizoriu (O.P.P.) poate fi un instrument eficient în materie administrativă, care îi va permite polițistului să intervină rapid în situațiile de pericol iminent pentru sănătate și securitatea victimei violenței domestice și să înlăture agresorul din domiciliu.
Este salutar faptul că în acest proiect legislativ se fac mențiuni și cu privire la rolul educativ al autorităților. Copiii trebuie să învețe de mici noțiuni legate de violența domestică pentru a fi capabili să depisteze eventualele pericole și să nu accepte astfel de tratamente. Trebuie promovat un curriculum-ul referitor la egalitate de șanse, iar profesorii să fie bine instruiți în acest sens. Autoritățile trebuie să aibă pârghiile necesare pentru a putea transfera elevii care au fost victime ale violenței domestice și formarea cadrelor didactice în vederea prevenirii violenței domestice.
Voi susține și promova astfel de proiecte și la nivel local pentru a garanta fiecărui cetățean dreptul de a trăi într-o familie fără violență. Violența naște violență, iar iubirea – iubire și bunătate. Sper din suflet ca acest fenomen să dispară din viața comunităților noastre.”, a punctat Claudia Gilia, deputat PSD.
Prin acest proiect de act normativ se introduc: obligaţia autorităţilor locale de a menţine baze de date cu informaţii despre servicii, centre sau alte forme de sprijin pentru victimele violenţei domestice; obligaţia de a asigura crearea şi funcţionarea serviciilor sociale; ordinul de protecţie provizoriu ca formă specifică de protecţie a victimelor unor fapte grave de violenţă domestică; existenţa unui sistem electronic de supraveghere care să permită verificarea respectării obligaţiei agresorului în cazul ordinului de protecţie provizoriu şi al ordinului de protecţie.
Astfel, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale competente în prevenirea şi combaterea violenţei domestice au obligaţia de a colecta date statistice relevante, dezagregate şi la intervale regulate privind cazurile de violenţă domestică. Aceste date sunt colectate în vederea monitorizării funcţionării serviciilor sociale destinate victimelor, precum şi în vederea studierii cauzelor şi efectelor violenţei domestice şi sunt centralizate de Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, care are obligaţia de a realiza anual un studiu naţional şi defalcat pe judeţe privind violenţa domestică.
