VIDEO. Protocol de colaborare semnat între CJ Dâmboviţa şi CJ Argeş.Preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu şi preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu împreună pun umărul la dezvoltarea comunităţilor pe care le reprezintă

Primăria Stoeneşti din judeţul Argeş a fost astăzi ,gazda unei întâlniri între preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu şi preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu . Autorităţile judeţene din Argeş s-au întâlnit cu cele din Dâmboviţa, pentru a semna protocolul de colaborare între cele două judeţe, în vederea accesării de fonduri europene, guvernamentale pentru realizarea unor proiecte de maximă importanţă ce contribuie la dezvoltarea socio-economică şi turistică a celor două judeţe. Nu întâmplător a fost aleasă comuna argeşeană Stoeneşti ca punct de întâlnire şi spunem acest lucru pentru că în zonă se va dezvolta proiectul Leaota.Prin protocolul de colaborare semnat între cele două judeţe se va urmări promovarea unor proiecte importante atât pentru comunităţile argeşe cât şi pentru cele dâmboviţene. Preşedintele CJ Argeş şi preşedintele CJ Dâmboviţa au afirmat că au stabilit şase teme esenţiale ce au ca obiectiv dezvoltarea de proiecte cu finanţare europeană şi chiar guvernamentală care vor contribui cu adevărat la dezvoltarea economică a celor două judeţe :” Începem să realizăm regiunea noastră economică şi totodată să o facem să funcţioneze .Îi mulţumesc domnului preşedinte al CJ Dâmboviţa pentru receptivitatea cu care a răspuns să colaborăm pe câteva domenii de interes major atât pentru localităţile argeşene cât şi pentru cele dâmboviţene.Avem stabilite deja şase teme mai importante.Acest protocol pe care l-am semnat trebuie să se transforme şi în Hotărâri de CJ.Proiectele europene pe care le avem în vedere au ca scop realizarea unei strategii de integrare a proiectelor de interes comun „ , a afirmat CJ Argeş, Constantin Nicolescu.

Turismul va lua naştere în zona Leaota

Dezvoltarea turistică a zonei Leaota, reabilitarea, modernizarea drumurilor de legătură între cele două judeţe, gestionarea integrată a cursurilor de apă.dezoltarea pomiculturii prin cele două staţiuni pomicole cea de la Mărăcineni Argeş şi cea de la Voineşti Dâmboviţa sunt doar câteva dintre cele mai importante proiecte pe care le au în vedere autorităţile judeţene din Argeş şi cele din Dâmboviţa.Autoritățile din Dâmbovița se gândesc să dezvolte turismul în masivul Leaota, acolo unde, împreună cu județul Argeș, vor să pună bazele a șapte ministațiuni ecoturistice, unde localnicii să își poată valorifica produsele tradiționale. Repartizarea ar fi următoarea: trei pe teritoriul județului Argeș și patru pe teritoriul județului Dâmbovița. Se dorește crearea a peste 7.000 de locuri de cazare, hoteluri și pensiuni, 18 kilometri de pârtii olimpice naturale, pârtie pentru bob și patinoare artificiale. Este întocmit de mai multă vreme un studiu de fezabilitate. Autorităţile speră să obțină finanțare pe exercițiul 2014-2020, tot din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional:”Semnăm un protocol de colaborare şi am pornit de la ideea că dezvoltarea economică, socială reprezintă o prioritate pentru consiliile judeţene .Aşa cum v-am mai spus vor avea prioritate la finanțare proiecte integrate, care rezolvă problemele mai multor județe. Au un impact regionalNe-am stabilit câteva teme prioritare .Devoltarea turistică a zonei Leaota, Reabilitarea, modernizarea drumurilor de legătură între cele două judeţe, Gestionarea integrată a cursurilor de apă,Dezoltarea pomiculturii prin cele două staţiuni pomicole, cea de la Mărăcineni Argeş şi cea de la Voineşti Dâmboviţa , Sprijinirea învăţământului superior bazat pe cercetare şi inovare ”, a declarat Adrian Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Dâmbovița. Până la acest moment CJ Dâmboviţa are semnate două protocoale de colaborae cu două judeţe vvecine.Cel de astăzi cu Argeş şi cel din vară cu Braşov.Consiliile județene din Brașov și Dâmbovița au bătut deja palma pentru un proiect îndrăzneț, numit „Transcarpatica”. Drumul ar străbate Bucegii și ar face legatura dintre zona turistică a acestor munți si culoarul Rucăr-Bran. Autoritățile vor încerca să acceseze fonduri europene pentru realizarea șoselei, care ar facilita vizitarea unor locuri, accesibile acum doar pe trasee forestiere sau pe poteci montane.

NEWS