Comisia 3 – Probleme sociale, standarde profesionale, consultanţă şi drepturile omului din cadrul ATOP Dâmbovița, vine în sprijinul cetățenilor dâmbovițeni pentru a-și rezolva problemele pe care aceștia le au în ceea ce privește actele de identitate și cele de stare civile şi a întreprins demersurile necesare pe lângă Direcţia Publică Comunitară de Evidenţă a Persoanelor pentru o informare cu privire la documentele necesare eliberării actelor respective, precum și în ceea ce privește programul de lucru al Serviciilor Publice Comunitare Locale de Evidență a Persoanelor din Județul Dâmbovița. Doamna Claudia GILIA, membru al Comisiei nr. 3 a ATOP Dâmbovița, ne-a furnizat un pachet de informații utile pentru cetățenii dâmbovițeni care au nevoie de eliberarea unui act de identitate sau de stare civilă.
Transcrierea actelor/certificatelor de stare civilă
Transcrierea reprezintă înregistrarea în documentele de stare civilă româneşti a actelor sau faptelor de stare civilă ale cetăţenilor români încheiate în străinătate de autorităţile locale.
Transcrierea certificatelor sau extraselor de pe actele de naştere eliberate de autorităţile străine:
Competenţă: unul dintre părinţi are sau a avut ultimul domiciliu în judeţul Dîmboviţa.
În cazul copiilor a căror naştere s-a produs în străinătate şi care au fost înregistraţi la autorităţile străine competente, părinţii cetăţeni români, sunt obligaţi în termen de 6 luni de la data întoarcerii în ţară, să ceară transcrierea certificatelor de naştere străine în actele de naştere româneşti, la ultimul domiciliu pe care l-au avut sau îl au în ţară.
Acte necesare:
– cererea de transcriere adresată primarului localităţii în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul;
– certificatul de naştere original supralegalizat sau, după caz, apostilat conform convenţiei de la Haga;
– fotocopie (xerocopie) a acestuia;
– traducerea în limba română a certificatului, autentificată de un notar public din România sau solicitată misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din statul respectiv;
– fotocopia (xerocopia) actului de identitate al părintelui care solicită transcrierea,
– fotocopia (xerocopia) certificatelor de stare civilă (naştere şi căsătorie dacă este cazul);
– declaraţie dată în faţa ofiţerului de stare civilă de părintele care solicită transcrierea din care să reiasă domiciliul minorului, la unul dintre aceştia, în cazul în care părinţii au domicilii diferite.
Transcrierea certificatelor sau extraselor de pe actele de căsătorie eliberate de autorităţile străine:
Competenţă: unul dintre soţi are sau a avut ultimul domiciliul în judeţul Dîmboviţa.
Acte necesare:
– cererea de transcriere adresată primarului localităţii în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul;
– certificatul de căsătorie original supralegalizat sau, după caz, apostilat conform convenţiei de la Haga
– fotocopie (xerocopie) a acestuia;
– traducerea în limba română a certificatului, autentificată de un notar public din România sau solicitată misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din statul respectiv;
– fotocopie (xerocopie) a cărţii de identitate sau a buletinului, pentru cetăţenii români cu domiciliul în judeţul Argeş;
– declaraţii notariale din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul/extrasul procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor după căsătorie;
– certificatele de naştere ale soţilor în fotocopii (xerocopii);
– sentinţa de divorţ, rămasă definitivă şi irevocabilă (dacă este cazul):
– dacă este din străinătate trebuie apostilată (dacă este cazul) + fotocopie (xerocopie) + traducerea în limba română legalizată de un notar public român sau apostilată în cazul legalizării de un notar public străin;
– dacă este din România în original + fotocopie (xerocopie);
– certificatul de deces al fostului soţ, în cazul în care solicitantul a mai fost căsătorit (dacă este cazul);
– timbru fiscal de 2 lei.
Depunerea dosarului de transcriere se poate face personal de către unul dintre soţi sau de către o altă persoană împuternicită prin procură specială în acest sens.
Din procura specială trebuie să rezulte faptul că solicitantul este împuternicit de către unul din soţi, să-l reprezinte la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor sau la primăria sau oficiul de stare civilă de la locul de domiciliu, pentru transcrierea căsătoriei în actele de stare civilă române şi ridicarea certificatului românesc.
Procura specială poate fi autentificată de oricare dintre următoarele autorităţi:
– Notar public din România;
– Misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara în care se află părinţii;
– Notar public străin, procura urmând a fi supralegalizată sau, după caz, apostilată conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961;
Transcrierea certificatelor sau extraselor de pe actele de deces eliberate de autorităţile străine:
Competenţă: membrii familiei sau persoana îndreptăţită care solicită transcrierea actului de deces, care au sau au avut ultimul domiciliu (înainte de plecarea definitivă din ţară) în judeţul Dîmboviţa.
Acte necesare:
– cererea de transcriere adresată primarului localităţii în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul;
– certificatul sau extrasul de pe actul de deces emis de autorităţile din străinătate în original supralegalizat sau, după caz, apostilat conform convenţiei de la Haga;
– o fotocopie (xerocopie) a certificatului sau extrasul de deces emis de autorităţile străine
– traducerea în limba română a certificatului, autentificată de un notar public din România sau solicitată misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din statul respectiv;
– fotocopii (xerocopii) ale certificatului de naştere şi de căsătorie ale persoanei decedate;
– fotocopie (xerocopie) a actului de identitate a persoanei decedate;
– fotocopie (xerocopie) a actului de identitate a persoanei care solicită transcrierea certificatului de deces;
– timbru fiscal de 2 lei.
. Eliberarea certificatelor la cerere
În situaţia în care au fost pierdute, sustrase sau deteriorate, certificatele de naştere se pot elibera la cerere.
Certificatul de naştere se eliberează:
– titularului actului de naştere;
– unuia din părinţi, când se cere certificatul unui minor cu vârsta până în 14 ani;
– reprezentantului legal în lipsa părinţilor.
Certificatul de căsătorie se eliberează unuia dintre soţi.
Certificatul de deces se eliberează:
– soţului supravieţuitor;
– moştenitorilor legali;
– moştenitorilor testamentari;
– altor persoane îndreptăţite.
Depunerea cererii de eliberare a certificatului de stare civilă se poate face personal de către una dintre persoanele menţionate mai sus sau de către o altă persoană ce are procură specială în acest sens. Din procura specială trebuie să rezulte că solicitantul este împuternicit de persoana îndreptătiţă, să-l reprezinte la serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor sau biroul de stare civilă de la locul unde se află în păstrare actul sau locul de domiciliu al persoanei îndreptăţite.
Procura specială poate fi autentificată de oricare dintre următoarele autorităţi:
– Notar public din România;
– Misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara în care se află părinţii;
– Notar public străin, procura urmând a fi supralegalizată sau, după caz, apostilată, conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961.
Notă: În toate cazurile de transcriere nu mai este necesară apostilarea sau supralegalizarea dacă România are încheiate tratate sau convenţii bilaterale de asistenţă juridică în materie civilă care prevăd scutirea de supralegalizare sau apostilare.
Schimbarea numelui pe cale administrativă
Competenţă: persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă are sau a avut ultimul domiciliul pe raza judeţului Dâmboviţa:
Acte necesare:
– cererea de schimbare a numelui motivată (Pentru a descărca formularul „model cerere schimbare nume”);
– copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
– un exemplar al MONITORULUI OFICIAL AL ROMÂNIEI, Partea a III-a, în care a fost publicat, pe cheltuiala solicitantului, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;
– consimţământul, dat în forma autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie purtat în timpul căsătoriei;
– copia de pe decizia de aprobare a autorităţii tutelare, după caz;
– cazierul judiciar şi cazierul fiscal ale solicitantului;
– orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare.
Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
– când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
– când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
– când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
– când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite şi doreşte schimbarea acestuia;
– când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
– când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere;
– când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor;
– când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;
– când soţii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite şi ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
– când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
– când prenumele purtat este specific sexului opus;
– când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care sa rezulte sexul acesteia;
– alte asemenea cazuri temeinic justificate;
– când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;
– când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;
– când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
– când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;
– când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredinţaţi spre creştere şi educare, cu consimţământul fostului soţ, dat în forma autentică;
– când părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;
– când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie;
– când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei.
Eliberarea actelor de identitate.
Eliberarea primului act de identitate după împlinirea vârstei de 14 ani
Documente necesare:
– cererea pentru eliberarea actului de identitate;
– certificatul de naştere, original şi copie;
– certificatul de căsătorie/hotărîrea de divorţ, definitivă şi irevocabilă/certificat de divorţ/hotărârea de încredinţare în plasament/hotărâre de instituire a curatelei, etc
– documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
– chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate în valoare de 7 lei;
– timbru fiscal sau chitanţa reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru în valoare de 5 lei.
2.2. Eliberarea primului act de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani
Documente necesare:
– cererea pentru eliberarea actului de identitate;
– certificatul de naştere, original şi copie;
– documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
– declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în cererea de eliberare a actului de identitate, coroborată cu
imaginea preluată ori cu fotografia ataşată cererii, aparţine solicitantului;
– fişa cu impresiunile decadactilare ale solicitantului realizată de unitatea de poliţie de la locul de domiciliu sau reşedinţă al solicitantului;
– chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate în valoare de 7 lei;
– timbru fiscal sau chitanţa reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru în valoare de 5 lei.
Notă:
– dacă solicitantul nu poate prezenta unul sau mai multe din documentele de mai sus, atunci i se va elibera o carte de identitate provizorie.
Expirarea valabilităţii
Conform art. 18 alin. 3 din O.U.G. 97/2005 cererea se depune cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a cărţii de identitate, dar nu mai puţin de 15 zile, persoana fizică în cauză ori reprezentantul său legal are obligaţia să solicite serviciului de evidenţa a persoanelor eliberarea unei noi cărţi de identitate.
Documente necesare:
– cerere pentru eliberarea actului de identitate;
– act de identitate cu termen de valabilitate expirat:
– buletin de identitate;
sau
– carte de identitate şi carte de alegător;
sau
– carte de identitate provizorie;
– certificat de naştere (original şi copie );
– certificat de căsătorie (în cazul persoanelor căsătorite sau văduve – original şi copie);
– certificate de naştere ale copiilor sub 14 ani (original şi copie );
– hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă (acolo unde este cazul) (original şi copie);
– documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (original şi copie);
– pentru persoanele din mediul rural este nevoie de adeverinţă eliberată de primaria comunei respective cu menţiunea şi a numărului administrativ al imobilului;
– în cazul în care solicitantul nu este titularul dreptului de proprietate asupra locuinţei se solicită declaraţie din partea proprietarului prin care acesta este de acord ca solicitantul să locuiască în continuare la adresa din vechiul act de identitate. Declaraţia poate fi dată în faţa lucrătorului Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţa Persoanelor, agentului de la postul de poliţie, notarului, funcţionarului misiunii diplomatice sau personalului consular al României;
– chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate în valoare de 7 lei;
– timbru fiscal în valoare de 5 lei;
– fotografia pentru cartea de identitate se realizează în cadrul compartimentului evidenţa persoanelor, prin preluarea unei imagini video, şi este inclusă în preţ.
Notă:
– dacă solicitantul nu poate prezenta unul sau mai multe din documentele de mai sus, atunci i se va elibera o carte de identitate provizorie.
Deteriorare / pierdere / furt
Conform art. 18 alin. 1 lit. f, g şi alin. 2 din O.U.G. 97/2005 cererea se depune în termen de 15 zile de la deteriorarea, distrugerea, pierderea sau furtul actului de identitate, persoana fizică în cauză ori reprezentantul său legal are obligaţia să solicite serviciului de evidenţă a persoanelor eliberarea unei noi cărţi de identitate.
Documente necesare:
– cerere pentru eliberarea actului de identitate;
– certificat de naştere (original şi copie );
– certificat de căsătorie (după caz) (original şi copie);
– certificate de naştere ale copiilor sub 14 ani (original şi copie );
– documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (original şi copie);
– pentru persoanele din mediul rural este nevoie de adeverinţă eliberată de primaria comunei respective cu menţiunea satului şi a numărului administrativ al imobilului;
– în cazul în care solicitantul nu este titularul dreptului de proprietate asupra locuinţei se solicită declaraţie din partea proprietarului prin care acesta este de acord ca solicitantul sa locuiască în continuare la adresa din vechiul act de identitate. Declaraţia poate fi dată în faţa lucrătorului Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţa Persoanelor, agentului de la postul de poliţie, notarului, funcţionarului misiunii diplomatice sau personalului consular al României;
– cartea de alegător, dacă este cazul şi nu a fost pierdută, furată sau deteriorată;
– un document cu fotografie pentru atestarea identităţii permis de conducere, paşaport (original şi copie);
– în cazul furtului, dovada obţinută de la unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs furtul (original şi copie);
– chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate în valoare de 7 lei;
– timbru fiscal în valoare de 5 lei;
– fotografia pentru cartea de identitate se realizează în cadrul compartimentului evidenţa persoanelor, prin preluarea unei imagini video, şi este inclusă în preţ.
Notă:
– dacă solicitantul nu poate prezenta unul sau mai multe din documentele de mai sus, atunci i se va elibera o carte de identitate provizorie.
Schimbare domiciliu
Conform art. 18 alin. 2 din O.U.G. 97/2005: persoana care îşi schimbă domiciliul este obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să se prezinte la serviciul de evidenţă a persoanelor pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate.
Documente necesare:
– cerere pentru eliberarea actului de identitate;
– actul de identitate deţinut anterior (în cazul cărţii de identitate se prezintă şi cartea de alegător);
– certificat de naştere al solicitantului (original şi copie);
– certificat de căsătorie al solicitantului (original şi copie);
– certificate de naştere ale copiilor sub 14 ani (original şi copie);
– documentul cu care se face dovada stabilirii domiciliului (original şi copie – câte una pentru fiecare persoană cu act de identitate);
– pentru persoanele din mediul rural este nevoie de adeverinţă eliberată de primaria comunei respective cu menţiunea satului şi a numărului administrativ al imobilului;
– în situaţia în care solicitantul nu este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, este necesară declaraţia scrisă de primire în spaţiu a găzduitorului, însotiţă de actul de proprietate al acestuia în vederea stabilirii domiciliului solicitantului. Declaraţia poate fi dată în faţa lucrătorului Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţa Persoanelor, agentului de la postul de poliţie, notarului, funcţionarului misiunii diplomatice sau personalului consular al României;
– chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate în valoare de 7 lei;
– timbru fiscal în valoare de 5 lei;
– fotografia pentru cartea de identitate se realizează în cadrul compartimentului evidenţa persoanelor, prin preluarea unei imagini video şi este inclusă în preţ.
Notă:
– dacă solicitantul nu poate prezenta unul sau mai multe din documentele de mai sus, atunci i se va elibera o carte de identitate provizorie.
Dobândirea cetăţeniei române
Documente necesare :
– cererea pentru eliberarea actului de identitate;
– certificatul constatator eliberat de Ministerul Justiţiei ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate, original si 2 copii; în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani si nu sunt înscrişi în certificatul constatator care atestă dobândirea cetăţeniei de către unul dintre părinţi, aceştia sunt îndrumaţi pentru clarificarea cetăţeniei către Ministerul Justiţiei;
– certificatele de stare civilă ale solicitantului, naştere şi căsătorie, dacă este cazul, precum şi cele ale copiilor săi cu vârsta mai mică de 14 ani, care dobândesc cetăţenia română împreună cu părinţii, original si copie (certificatele trebuie să
fie eliberate de autorităţile române);
– documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu,
original si copie;
– un document cu fotografie, cu care solicitantul poate face dovada identităţii, respectiv: paşaport, permis de conducere sau act de identitate străin, original si copie ;
– chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate în valoare de 7 lei;
– timbru fiscal sau chitanţa reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru în valoare de 5 lei;
La eliberarea actului de identitate, persoana în cauză va preda permisul de şedere eliberat de Serviciul pentru imigrări pentru a fi remis structurii emitente împreună cu una dintre copiile certificatului constatator eliberat de Ministerul Justiţiei ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate.
Notă:
– dacă solicitantul nu poate prezenta unul sau mai multe din documentele de mai sus, atunci i se va elibera o carte de identitate provizorie.
Schimbarea domiciliului din străinătate în România
Documente necesare:
– cererea pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România;
– certificatul de nastere, original si copie;
– certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor, original si copie;
– hotărârea de divorţ definitivă si irevocabilă, după caz, original şi copie;
– certificatul de deces al soţului/soţiei decedat/decedate, în cazul soţului supravieţuitor, original si copie;
– certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, original şi copie;
– documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
– paşaportul românesc, valabil sau expirat, ori certificatul constatator privind dobândirea cetăţeniei române, emis de Ministerul Justiţiei sau de misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României din străinătate, original şi copie;
– actul de identitate şi/sau paşaportul, eliberate de autorităţile
străine, original şi copie;
– chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate în valoare de 7 lei;
– timbru fiscal sau chitanţa reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru în valoare de 5 lei;
Carte de identitate provizorie
Conform art. 19 alin. (1) din O.U.G. 97/2005: cartea de identitate provizorie se eliberează în cazul în care persoana nu posedă toate documentele necesare în vederea eliberării cărţii de identitate (certificate de stare civilă, document doveditor al domiciliului), precum şi în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate care locuiesc temporar în România.
Documente necesare:
– cerere pentru eliberarea actului de identitate;
– act de identitate:
– buletin de identitate;
sau
– carte de identitate provizorie;
sau
– carte de identitate şi carte de alegător;
– certificat de naştere (original şi copie);
– certificat de căsătorie, după caz (original şi copie);
– documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu – dacă există (original şi copie);
– pentru persoanele din mediul rural este nevoie de adeverinţă eliberată de primăria comunei respective cu menţiunea satului şi a numărului administrativ al imobilului;
– 3 fotografii tip act de identitate (3/4 cm cu bandă albă de 7 mm în partea de jos a fotografiei). Aceste fotografii se realizează la atelierele foto;
– contravaloarea cărţii de identitate provizorii în valoare de 1 leu;
– timbru fiscal în valoare de 5 lei.
Înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei
Documente necesare:
– cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei;
– actul de identitate al solicitantului în original;
– documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie;
– timbru fiscal sau chitanţa reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru;
– actul de identitate al găzduitorului în original.
În situaţia în care găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, declaraţia de primire în spaţiu poate fi consemnată la notarul public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, ori în faţa poliţistului de ordine publică din cadrul unităţii de poliţie pe a cărei rază teritorială este situat imobilul.
